Eu cred că nici nu mai stiu ce simt, 
Doare când îi privesc cum mă mint, 
Aş vrea din nou in lumea mea, 
Şi să m-ascund adânc in ea, 
Doare când îi privesc cum mă mint…

Sunt intr-o dungă, care muncă? 
Lumea-i tampă, 
Realitatea azi, e semipreparată, nu crudă.
E greu, viaţa-i scumpă, treabă multă, 
Dar n-o s-o iau la fugă, deşi a inceput să îmi ajungă.
Acţiunile sunt fără vlagă, lumea-i bleagă.
Tot ce merge e ţeapă, sau poate e şpagă.
Cand intrii la apă, ştii, mai rău te sapă, 
Şi oricât ai încerca, n-ai cum să mai ieşi din groapă.

Ei ne văd dar se pare, că nu au timp acum, 
Dar văd că ne doare, şi nu se întorc din drum.
Strigăm tot mai tare! 
Dar ne auzim doar între noi, plini de nevoi.
Într-o lume doar a lor…

Cine sunt şi ce vor de la noi? 
„Ne cunoaştem”, ei ne spun.
E mereu o punte între noi, 
Şi îşi văd, îşi văd de drum.

Aş vrea din nou in lumea mea, 
Şi să m-ascund adânc in ea.
E mereu o punte între noi, 
Şi îşi văd, îşi văd de drum.

Lumea-i tot mai confuză, dusă, 
Fără calauză, ei ne joacă la bursă
Şi noi jucăm ruleta rusă, 
Cautăm să facem bani din orice sursă, 
Şi poate chiar din cauza asta
Chiar şi dragostea-i difuză.
Nu suntem oameni, suntem consumatori, 
Ei trag şfori, sunt păpuşari, nu investitori.
Noi suportăm tot, goi ne trezim în zori, 
Ne pare rău, dar suntem simplii telespectatori.

Ei ne văd dar se pare, că nu au timp acum, 
Dar văd că ne doare, şi nu se întorc din drum.
Strigăm tot mai tare! 
Dar ne auzim doar între noi, plini de nevoi.
Într-o lume doar a lor…

O lume doar a lor, nu e lumea tuturor, 
Nu e lumea tuturor, noi facem parte din decor, 
Şi timpul trece în zbor, e-o lume care-i doar a lor.
E-o lume doar a lor…

Ei ne văd dar se pare, că nu au timp acum, 
Dar văd că ne doare, şi nu se întorc din drum.
Strigăm tot mai tare! 
Dar ne auzim doar între noi, plini de nevoi.

Ei ne văd dar se pare, că nu au timp acum, 
Dar văd că ne doare, şi nu se întorc din drum.
Strigăm tot mai tare! 
Dar ne auzim doar între noi, plini de nevoï.
Într-o lume doar a lor…