Pentru cei ce n-au citit partea intai ! ;;) https://olisabela.wordpress.com/2012/06/24/poveste-partea-intai-36/

    Trecuse o luna deja . Sarbatorile nu au fost precum isi inchipuiau . EL trist , constientizand ca a gresit , dar ii era imposibil sa faca ceva. EA nu vroia sa-l vada. 

    EA se refugia in muzica . Nici cu prietenele nu mai iesea . Se simtea intr-un fel vinovata ca totul iesise de sub control. Nu intelegea cu ce gresise . De ce tocmai EA ? Chiar tinea la EL si crezuse ca in sfarsit dupa ce daduse doar de persoane nepotrivite , norocul ii suradea. Se inselase.. 

    Ii era dor de EL . De ochii lui mari si stralucitori , de imbratisarile lui , de grija pe care i-o purta si sarutul lui atat de familiar pe frunte . Se simtea mereu perfect cu EL . Avea impresia ca-l stie de o viata.

    13 ianuarie 18:30 : Era o dupa-amiaza de ianuarie , normala , cu cativa fulgi hoinari pe cerul vânăt . Mereu a dorit sa-si infrunte frica de inaltime . Era singura in casa iar de calculator se plictisise . Afara , nu dorea sa mearga . Stia ca prietenele ei vor incerca sa o ” consoleze ” cupland-o cu primul baiat care li s-ar fi ivit in fata. 

   Isi lua geaca si se urca pe acoperisul blocului . Un aer rece o izbi in fata si se gandi sa renunte la acest gand . Ce om in toate mintile ar face asa ceva in plina iarna ? Pasi putin timida.. ii era teama . Vantul batea dar oricum nu avea ce sa faca . Se aseza jos .. „Scapara-i noaptea , nepasare ” isi tot spunea..

    Privi in juru-i . Orasul i se parea trist sau poate credea asta din pricina starilor ei sufletesti . Uitase sa-si ia manusile si baga mainile-n buzunarele de la geaca.. gasi ceva. Era o poza cu EL , pe care o primise mai demult. Se uita indelung la poza si incepu sa planga ca un copil . Ii era atat de dor de EL , dar nu dorea sa se intample din nou , aceeasi poveste. 

    Plansul se accentua si mai tare. Efectiv ” bocea ” . Frigul ii inghetase fata . Dar nu se putea misca . O luna de zile nu se putuse exterioriza. Nu dorea sa arate ca sufera. Totusi fusese inselata , nu ? 

   Deodata auzi pasi in spatele ei .. Inima-i batea in mod nebunesc . Cine putea fi la ora asta aici ? Ii era frica sa se intoarca . Pasi se auzeau si mai tare , tot mai aproape . In cele din urma aparu in fata ei , o faptura . Inalta , imbracata intr-o rochie lunga neagra , cu un par infinit de lung.. Ochii mari , albastrii straluceau malefic inconjurati de un fard negru inspaimantator . 

    Ramase fara cuvinte . Cine era EA si ce dorea? Ochii ii tremurau de emotie . Avea impresia ca e intr-un  vis . E posibil asa ceva?

   Femeia misterioasa isi intinse mainile de un alb lucitor si spuse : 

  ” -Eu sunt creatura formata din pricina grijilor , supararilor , in final a lucrurilor ce te deranjeaza. Sunt plina de ura , deci am venit sa te ajut sa te razbuni .

   -Rrr..razbunare? Nu cred ca vad legatura. 

  – In legatura cu EL prostuto. Nu ma poti minti ca nu-l urasti  . Intr-un fel sunt TU , stiu ce simti . 

  – Nu.. nu-l urasc , te inseli ! Poate e vina mea . 

  -Vina ta? Ca esti diferita? Nu meritai asa ceva . Ucide-l . 

  -Ucis?Serios?Ce gluma proasta mai e si asta? O ! sigur visez . Am luat-o razna . Sigur am vedenii . Vad acum si personaje care-mi zic sa-l ucid pe EL. Hahaha . Asta-i buna . Am terminat-o cu asta. Am plecat. De fapt , vorbesc singura . O , saraca de mine ! Innebunesc !

    Se ridica  sa plece.  Dar acea femeie o urma . 

 -TU , fii serioasa . Stiu ca-l urasti pentru ce ti-a facut pentru ca ai tinut cu adevarat la el . Doar intalneste-te cu el si fa ce trebuie facut . 

-Oricine ai fi , termina cu asta . E prostesc . 

   Acoperisul i se parea interminabil . Nu ajungea la scara . Mergea de ceva vreme .. 

  Femeia o apuca de mana si o stranse .

-Asculta-ma ! Tipul merita o pedeapsa pe cinste !

-Da-mi drumul . Nu vreau sa-ti mai aud balivernele . Lasa-ma in pace. Asta e viata. Si daca-l ucid cum delirezi ,  ce rezolv? Doar capat probleme . 

-Razbunareee , proasto .

-Razbunarea e pentru prosti . Am plecat . 

In fata ei aparu o alta femeie , opusul celelaltei . Imbracata-n alb , cu ochi mari si negri . 

-Doamne Fereste-ma . Presupun ca tu esti partea buna a mea . Cea in care EU il vreau inapoi pe EL , nu ? 

-Intocmai . Ce vrei de fapt cu EL ? Ce gand iti tremura pe buze?

-Nu stiu . Nu vreau sa-i accept greseala . Lupul isi schimba parul dar naravul ba . Mi-e dor de EL dar imi va trece. 

-UCIDE-L , se auzi din partea femeii in negru . Sau macar impacati-va si fa-i la fel . 

-Iarta-l , va fi mai bine . Te iubeste . Se gandeste la tine non-stop . Acorda-i o ultima sansa.

-Ma simt ca intr-un film unde eu am rolul cel mai urat. Nu voi face nimic . Ma iubeste? E prea orgolios sa ma caute. De fapt nici eu nu vreau sa-l vad.

   Atunci ambele femei incepura sa tipe la EA , spunandu-i ce sa faca. Mii de cuvinte o inconjurau , facand-o sa fuga in toate directiile . Se simtea legata de acele cuvinte si o urmareau neincetat din ce in ce mai tari , mai mari si mai chinuitoare . Cazuse in genunchi . Vroia liniste . Saruta poza lui si incepu sa planga.Se facu liniste . 

   Se ridica . Femeile disparura. Isi sterse lacrimile , puse poza in buzunar si incepu sa caute scara. Nu o gasi . Teama se infiripa din nou in suflet. Ce va face? Din nou femeile aparura . O sufocau , tragandu-i mainile  si urland la EA . Fugea , dar in zadar . O urmau peste tot . 

  -Lasati-ma in pace , ganduri rele sau ce sunteti . Vreau doar liniste . .

  Fara sa-si dea seama mersese cu spatele . Deodata nu simti nimic sub talpi . Pupilele i se marira . Cazuse. Vedea doar chipul celor doua femei strigand dupa ea. Cadea usor , in fata-i infatisandu-se numeroase amintiri : aniversarea de 5 ani , intamplari de la gradinita, cazaturi cu bicicleta ori primul sarut . Ii aparu si EL . Caderea era interminabila.Observa ca are poza lui in maini . EL sa fie salvarea? De aia caderea nu se sfarsea? Nu intelegea nimic. 

  Deodata se facu intuneric. Deschise ochii . Vazuse tavanul . Sudori reci ii conturau chipul . Totul fusese un vis ? Cauta telefonul . Se uita la data : 13 decembrie . Avea un mesaj de la EL ” Buna dimineata micuto . Sa nu uiti astazi la 17:00 la cafenea . Pupici pe frunte ” 

   Nimic nu se intamplase? Se tranti pe perna . Ce naiba ? A fost cel mai ciudat vis . Isi amintise ce-i spusese un vechi prieten ” Visele sunt adesea dorinte ori temeri interioare . ” Era total bulversata . 

   Se gandi intreaga zi la vis . Nu-i venea sa creada . Dar totul parea atat de real . 

    13 decembrie , orele 16:33. Se uita la ceas. Mai sunt 27 de minute si trebuie sa se intalneasca cu EL ; se intampla exact ca-n vis ! Isi aseza parul si iesi pe usa .

    Ca de obicel EA ajunsese prima . Visul ii tot reaparea in minte. In cele din urma il vede . Venea grabit , cu nasul rosu , si cu paltonul sau negru , dandu-i o aura misterioasa . Fugi catre EL . Il lua in brate si incepu sa planga . 

 – Esti bine ? Hei , uita-te la mine . Ce ai patit ? 

     EA nu zicea nimic . Nu se putea opri din plans. Ochii i se inrosira . 

 – TU, termina te rog . Ma sperii . Te rog spune-mi ce ai . Uita-te la mine , am zis . 

    Manusa-i rece , de piele ii sterse lacrimile si o saruta usor pe obraji . 

– Imi pare rau , atat de rau ca nu am avut incredere in tine . 

-Poftim ? Ce tot indrugi acolo ?

-In visul meu . M-am temut ca o sa te pierd si m-ai inselat si si .. 

-Nu fii prostuta..Of , mititico . Termina , a fost doar un vis . 

-Dar visele sunt temeri sau dorinte . Dorinta nu poate fi  , deci temere . 

-Stai linistita . A fost doar un gand . Va fi bine . Iti promit . 

   Nu-si mai dorea nimic . Siguranta din vorbele lui o faceau sa se simta fericita . Nu era o amagire si stia asta . Privirea lui era sincera. Acei ochi albastrii tremurau de emotie ca niciodata . 

   Se pierdusera intr-o sarutare . Incepu sa ninga . Prima ninsoare a anului ii gasi imbratisati .

   Totul era perfect.