”  Ce-ar fi daca am uita de tot pentru o zi ?

    De probleme , de prieteni ? Sa fim doar noi , doi . Un singur trup , un singur suflet . Bataile de inima sa se suprapuna. Secundele sa fie ore iar acestea din urma sa fie zile . Timpul sa fie unul etern. Sa petrecem o zi nesfarsita. Doar noi doi .

     Sa ne urcam in primul tren si  sa fugim prin compartimente .. calatorii sa se uite la noi buimaciti. Dar cui i-ar pasa , te-ntreb? Noua , nu .. caci azi suntem total diferiti . Mi-ai cuprinde spatele si mi-ai fura strengareste o sarutare.. iar eu , m-as face atat de mica la pieptul tau , zambindu-mi . 

     Ne-am opri intr-un camp de lalele .. rosii  aidoma buzelor tale carnoase. Doar stii cat le ador.. 

    Sa ne tolanim in acea intindere de miresme incantatoare.. Sa privim norii pufosi , asemeni tie . Uneori ma gandesc poate nu esti din lumea asta. Poate esti doar un pasager ce a adus cu tine un sentiment ce razbate in sufletu-mi . Cine esti si de unde ai venit ? Si de ce m-ai facut sa tin atat de mult la tine ? 

  Norii ce se misca deasupra-mi ma indeamna la meditatie . Eram cu totul altfel inainte de  a te cunoaste. Zambeam silit iar monotonia imi era cea mai buna prietena. M-ai vindecat, m-ai facut umana. Sensibila,indragostita,fericita.. 

    Un fluture cu aripi de inger ti s-ar aseza pe nasucul gingas si te-ai ridica buimacit de un stranut copilaresc. Ai lua o floare si mi-ai pune-o dupa ureche. M-ai privi fix asa cum o faci de obicei iar eu .. n-as stii ce sa fac. Roseata din obraji m-ar cuprinde iar inima parca ar vrea sa-mi sara din piept . Te-ai apropria de mine .. si mi-ai lua mana.

    Privirile noastre… o doamne , ele , spun mai multe decat ar putea avea puterea cuvintele . Un zambet ti-ar aparea in coltul gurii . Doamne , cata putere are asupra-mi .. Si cat de frumos poti fi ! Stii ce-mi place la tine ? In fiecare zi gasesc ceva ce sa ma farmece. Dar m-ai trezi din aceasta nedorita meditatie. De ce sa ma gandesc acum la lucrurile astea? Te vad repezindu-te spre mine iar buzele tale , carnoase , le simt cum le cuprind pe ale mele intr-un sarut indelungat. Ti-am mai zis ce buze moi ai ? Cred ca le-as saruta incontinuu .. si poate nici atunci nu m-as satura de  dulcea lor savoare.

  Si am strabate drumuri intregi .. spre niciunde. Dar cui i-ar pasa? Doar soarele ne-ar fi martor. Dar nu mi-ar fi frica , as fi cu tine . Dar trupul meu firav mi-ar ceda , pentru ca stii , nu sunt cea mai puternica iar conditia mea fizica ar fi la pamant..  dar tu , grijuliu ca-ntotdeauna m-ai lua in spate iar zambetul mi-ar reveni . 

    Dar , tu , copil cum esti .. ai obosi. Si te-as ruga sa ne intindem . Stii , desi e apus .. vazut din spate e un rasarit , corect ? Urasc sa te vad obosit si simt nevoia sa te protejez, asemeni unei mame . Chipul tau brazdat de soare totusi ma intristeaza. Ochii tai .. privesc in gol. Ma intreb oare la ce ? As vrea sa vad ce vezi tu .. te imbratisez , protejandu-te. De parca soarele ti-a furat si ultimul strop de viata. 

   Esti obosit copile.. corpul ti-e ravasit. Usor te intind langa mine iar umarul meu iti devine sprijin . Ce frumos esti cand dormi . Asemeni unui bebelus.. Oare ce visezi ? Am puterea de a-ti patrunde in vise ? Oare o am ? Si daca nu , cat as vrea.. 

  Ce mult mi-as dori ca pentru o zi , eu .. eu sa-ti fiu totul . Soare , aer , lumina , zambet , dragoste , mama , prieteni . 

  Lacrimile-mi cuprind obrajii mult prea albiciosi . Doamne cat mi-as dori ca aceasta zi sa nu se termine . Sa fii mereu langa mine . . 

   Si totusi inca te tin de mana .. inca simt nevoia de a te proteja . De ce ? Nu stiu . Poate de exterior , poate chiar de mine . De propriu-mi suflet ce te vrea intr-un totul. 

   Pleoapele grele mi se inchid cu speranta ca dimineata ne va gasi tot aici .. iar eu , eu voi fi totul . „