Corpul ii freamata de emotie. 

        Stie ca-l va revedea. Ca-n sfarsit a avut curaj sa-i ceara o intalnire… dupa atata timp. Pusese orgoliul pe planul secund. Ii lipsea si dorea cu orice sa-i arate oricare ar fi fost consecintele..

       Orele treceau atat de greu. Ca de obicei era gata cu mult inaintea orei programate.. 

       Pornise agale..  Controlul asupra corpului ei era zero. Mainele-i tremurande incercau sa puna castile.. dar degeaba.Nimic nu o mai asculta…

       Dar oare nu facuse o prostie ? De ce i-a cerut sa se vada? E trecut.. de ce totusi a acceptat ? E pur si simplu incredibil.. Dar ce-i va spune ? Va avea curaj ? Daca va fi reciproc? Daca nu-si vor mai vorbi niciodata? Daca … daca.. atat de multe intrebari .

      Acelasi parc.. cu neschimbata alee batatorita de vise, sperante.. vorbe dulci . Acum nu mai este frig.. zapada nu se mai joaca sub papucii inghetati .. Acum razele timide, intocmai ca si ea , se intrezaresc printre frunzele de un verde orbitor al copacilor.. 

    Locul de intalnire e tot mai aproape iar nesiguranta ii cuprinde sufletul. Nu ! E o prostie ! Se va-ntoarce. Ce sa caute aici? De ce sa rascoleasca trecutul.. 

    Dar aude una dintre cele mai frumoase voci .. strigandu-i numele. Nu  obisnuia sa o faca. Oare de ce? Prenumele ei parca e venit din alte lumi .. acum . Suna atat de minunat. Se apropie de ea , schitand un zambet..   Unul irezistibil. Ca de obicei ea, isi arunca privirea in pamant… De ce nu-l poate privi in ochi ? Nu-si planuise ca azi ii va spune tot ?

    ” – Unde te grabeai .. haide , am gasit o banca la umbra .. 

     – Nu mi-ai dat drumul la mana , inca .. 

    – Tot reci le ai . Indiferent de clima . Ce ma fac eu cu tine ..

   – Nu prea m-am schimbat..  ” 

    In comparatie cu el. Parea un alt om.. de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Atat de vesel , de normal . Ca ce se comporta?Prieten , amic ? Era totul o gluma ? 

     Lumea zumzaia in jurul lor .. dar era evidenta antiteza dintre ceea ce era in sufletul ei si toata aceasta.. intamplare. Toti ii priveau ca la inceput . Mergeau umar la umar . 

    „ – Iar te uiti doar in jos ..  esti bine ? 

     – .. Da ! Normal .. de ce n-as fi bine ? E putin cald. Stii .. pana aici a fost drumul lung. Astept sa stam pe o banca .

    – Zambeste ! Tu aia care obosesti repede.. ” 

   Era un vis ? Sau poate e doar ” linistea ” dinaintea furtunii . Banca era aproape. Pulsul crestea. Momentul adevarului. Si cat l-ar fi imbratisaaat.. dar totusi .. el e trecut.

      ” – Si zi-mi ce ai mai facut..  imi pari putin schimbata.

        – Ti se pare .. nu m-ai mai vazut de mult timp . Mai nimic. Monotonie .. stii ..

       – Ba da .. nu mai esti atat de vorbaaareata. Am schimbat rolurile ? 

       -Nu doar ca..  stii tu , n-am mai iesit de atata timp .. 

      – Am rascolit ceva ? 

      – Se poate spune ca mi-am facut-o cu mana mea . Eu am vrut .

      -Si eu sunt in ecuatie .. Vorbeste. Descarca-te . De aia sunt aici .. 

     – Oare ? E nu stiu .. E ciudat. Uita-te cat e de frumos afara. Si noi doi … suntem aici . Am asteptat ziua asta inca din clipa in care te-am cunoscut. Asteptam cu sufletul la gura ca zambetul sa-ti fie luminat de primele raze ale soarelui .. nu mai conteaza.

      – De ce ? 

     – Pentru ca e trecut. De aia e frumos , nu ? C-a trecut. Nu putem trai la nesfarsit in trecut. Trebuie sa trecem peste, sa invatam, sa luam totul ca o experienta.. viata merge inainte .

     – De ce ai vrut sa ma vezi ? Nu ca ti-era dor de mine ? Stii ca nu putem fi doar amici ..

     – Poate din perspectiva mea.. cine stie ce gandesti ..

      -M-ai intrebat vreodata ce simt ? Poate e reciproc.. 

      – Imposibil . 

      – Crezi ?

     -Sunt absolut sigura.  Orgoliul tau masculin te-ar fi impiedicat..  Recunoaste. Am ajuns cu discutia mult prea departe. Poate nici nu trebuia sa ne vedem.. In fond n-am rezolva nimic. Doar ciondaneli fara rost.. Intre noi nu mai e nimic.. doar amagiri ..

     De ce a luat discutia intorsura asta ? Mainile-i tremurau.. ochii sunt inlacrimati. Isi priveste tenisii de jumatate de ora. Nu poate ridica privirea. Ii vede doar degetele lungi batand nervos in lemnul vechi al bancii ..  S-ar ridica. Ar pleca in furtuni de lacrimi .. dar ar fi o lasa . Nu ar putea sa-l lase aici singur .. Poate va fi ultima discutie . De ce e atat de atasata? Isi uraste sufletul mult prea ingenunchiat iubirii. 

      „ – Iti mai cer un singur lucru ..  Apoi te voi lasa sa pleci. Am gresit. Si n-as vrea sa tin acum un discurs pompos. Ai dreptate . Poate nu-s destul de matur. Nu stiu sa apreciez. N-au rost cuvintele acum .. Doar.. priveste-ma in ochi si spune-mi ca nu ma mai iubesti ca nu mai simti nimic pentru mine . 

       – Stii asta..  si un nod se puse in gat. Nu mai simt ceea ce simteam inainte . Imi doresc sa fii bine , evident .. 

      – Priveste-ma in ochi .. sa-ti vad ochii aia mari .. cum se pierd ..

      – Inceteaza .. dramatizezi . Nu esti in vreo piesa de teatru. Ti-am zis o data.

      – Ce? Am uitat .. Ma iubesti , recunoaste. Poate mai mult decat ai facut-o inainte. Ti-e frica in orice clipa sa ma pierzi. Ca mi-as putea gasi pe altcineva si .. ca relatia noastra si asa subreda s-ar risipi .. 

      -Baliverne..  iar dramatizezi . Vrei sa ma scoti pe mine hipersensibila si tu , masculul feroce . Cred ca mai bine incheiem aici. A fost o prostie sa iesim . 

     -Nu .. descriam ceea ce simt eu .. 

    – Un pic cam tarziu , nu crezi ?  De ce te-as crede acum ? Si daca ma lasi din nou prada singuratatii ?

    -Nuuu ! Trebuie sa ai incredere in mineee..

    – De ce … ? 

   – Ca ma iubesti ..

   –  Daca ma intrebai acum ceva timp .. iti spuneam ca te iubesc mai mult decat pe mine uneori .. acum .. sufletul mi-e in genunchi.  Mi-e doar teama.. Poate ma voi intoarce.. Tu , asteapta-ma ..  ” 

    Isi ridica corpul ca de plumb si-l imbratiseaza .. Corpul inca-i freamata de emotie. Se-ntoarce cu lacrimi in ochi si pleaca. Poate se va intoarce si el o va astepta asa cum ea a facut atata timp .. 

    Vrea doar sa vada putina implicare din partea lui ..

    Binele.. doar atat . Mult , mult prea indepartat din pacate . E ranita . 

 ( Povestea e fictiune .. pentru Alina care ar fi tentata sa dea numeee😳 ! Melodia merita ascultata ! )