Momentul ala cand te impaci cu tine insati legat de o problema ce-ti ocupa gandurile de prea mult.

         Te strofoci .. faci scenarii. Cum sa rezolvi. Cum sa te detasezi. Te certi cu lumea . Ai impresia ca doar tu ai dreptate..

         Esti in stare sa iei cele mai nebunesti decizii. Esti atat de indecis/a..

        Te vezi fata-n fata cu problema. Trac. Nu stii ce sa zici , ce sa faci . Actionezi total pe dos de cum ti-ai fi dorit. Si totusi.. te uiti la problema si parca.. ai exagerat. Ca nu era nimic atat de grav. Parca nu mai e atat de complicata .. aproape inexistenta.

       Incepi sa te simti liber/a. Sa gandesti limpede si ca totul a fost in zadar. Grijile, framantarile .. 

       Iti vine sa te opresti si sa-i razi soarelui. O piatra de pe inima ti-a fost luata. 

        Si tot ce credeai.. ca te vei simti prost, ca vei lua decizii pripite… toate s-au dus ! Problema.. e mult prea indepartata. Ca si-n romanul lui Petrescu ” De Ela, amantul ei .. imi aduceam aminte ca ceva din copilarie ! ” Exacttt. Esti detasat total. Aproape ca nu-ti mai pasa. Te-ntrebi de ce oare ai fost atat de strans cu usa ?

        Respiri acum fara griji . A trecut. Totul. Orice urma de indoiala. Acum trecutul e mult prea departe. Nu are cum sa mai revina. Chiar daca ar face-o, nu te mai afecteaza. Sufletul ti-e liber. Esti fericit/a . 

        In sfarsit.. e un pic mai bine !

        Si acum …… tobele va rog ! Cea mai amuzanta reclaamaaaaa !  O adorr ! ZAPAR SAJIN SI ZAPAR SANTICH !!!

Anunțuri