E iarna, iar. Nu e nimic nou, s-ar parea. Multa zapada, ca de obicei. „Iadul alb”. Ninge-n ianuarie? Autoritatile-s surprinse? Clasic.

           Nu as vrea sa va vorbesc despre viscolul de afara, despre sutele de oameni blocati in casa ori de incompetenta autoritatilor. Toata lumea scrie despre asta, vorbeste.. dar masuri tot nu sunt luate. Traim in Romania. Nu ar trebui sa fim surprinsi.

          Vreau sa va scriu despre altceva. O chestie care ma ingrijoreaza si ma deprima.  E multa zapada afara, atmosfera frumoasa, de zici ca vine Craciunul. Si te-ntrebi : care e problema? E pustiu ! In miezul zilei, e pustiu. Nicio tipenie de copil. Unde-s toti?!

         Nu vreau scuza ca e frig. Cand stii cum sa te distrezi, trece frigul. De ce nu-s copii afara? Unde e clasica saniuta? Ori plasticuri care izoleaza cablurile ? De ce nu vad oameni de zapada ori batai interminabile cu bulgari?

         Dealurile-s pustii.. parca zapada asta a venit degeaba. Nu are cine sa se bucure de ea. Poate doar melancolicii trecuti de prima tinerete. 

          Problema e ca acesti copii nu au copilarie. Nu mai au de fapt. In inima fiecaruia exista dar putini ii ofera atentie. A murit, inainte de vreme.. ca o tanara ce n-a apucat sa poarta alba rochie de mireasa. Prematur. 

          De ce? Din cauza tehnologiei, evident. E mult mai confortabil sa stai pe un fotoliu cu tableta in mana jucand diverse jocuri cu violenta. De ce ai iesi afara, in zapada, sa te uzi si sa interactionezi cu altii? Nu e mai usor sa dai un click si ai rezolvat toate problemele? 

          NU ! Ce mai vad doi trei copii de 7 ani trasi de parinti cu saniile, in rest pustiu. Parca ar fi o rusine. Nu mai e la moda, evident. Toata lumea merge la partie, ca oamenii civilizati, care se respecta. Dealul din spatele blocului e o legenda. E pentru fraieri.

        De ce sa-ti fie rusine sa mai copilaresti? De ce incearca sa se maturizeze? Chiar nu observa ca e o capcana? Ca nu e nimic mai frumos decat copilaria? De ce sa nu pierzi toata ziua afara, cu cei de varsta ta, sa va bucurati de momentele astea? Nu se mai intorc. De ce sa ajungi sa regreti?

        Eu, una  nu-mi regret copilaria. Am stiut sa o traiesc. Nu am avut calculator pana la o varsta destul de inaintata si chiar si atunci ma dadeam cu sania. Acum nu ma mai tin balamalele sa urc dealul, dar sper ca iarna viitoare sa fie mai bine. 

         Ieri veneam din oras si am inconjurat niste strazi doar sa ma bucur de ninsoare. Ascultam muzica si ma gandeam la cat s-au schimbat copii. Imi aminteam cat de entuziasmata eram de zapada. Cum urcam Alecsandriul cu tata si ne latra un dulau negru ! 

           Ma oftica cum e pusa copilaria pe planul doi. Cum toti se maturizeaza inainte de vreme. Cum iarna  trece pe langa ei … Ma uitam zilele trecute la un tata care era pe o saniuta cu fiica lui.Emotionant moment. Nu stiu cati dintre voi i-ar fi acordat atentie dar sa-ti petreci timpul alaturi de copil asa, e de apreciat. 

         Pacat.. 

         [ Ca si bonus, poza mea de Kinder. Sunt foarte zambareata aici, ca niciodata. Anticipam zapada, probabil. ]

zambet kinder.