Tag Archive: minte


Exterior

O parte din universul exterior, care a fost atât de mult timp ignorant și lipsit de importanță, începea să-și facă simțită prezența în viața lui.

Era acolo, cu tot ce înseamnă și presupune asta: gânduri diverse, timp liber, fără anumite bătăi de cap ori limite impuse de anumite circumstanțe. Priveam, înmărmurită, cum universul își trimite liane în viața lui și cum nu mai puteam face nimic, nu mai aveam dreptul, nu mai aveam de ce. Cât de ironic, nu?

Oricât de mult încerca să pară indiferent și să reziste, în adâncul sufletului, conștientizează că toate lucrurile sunt în van și că, mai devreme sau mai târziu, se va lăsa purtat de val, mai mult sau mai puțin conștient.

Mă cuprind fel de fel de sentimente, din ce în ce mai diverse și, fiecare având o intensitate diferită. Îmi bubuie capul și-l simt greu asemeni unui mănunchi de plumb. Viața bate filmul, de cele mai multe ori. Și acum și de fiecare dată. Nu va mai fi nevoie ori necesar ca mintea să-mi joace feste ori paranoia să-mi cuprindă trupul firav. Nu va mai trebui să-mi pierd nopțile gândindu-mă „Oare acum se întâmplă asta sau asta?” Îmi voi închide ochii obosiți de vreme și voi zâmbi perfid știind că ele oricum se întâmplă.

Uneori îmi doresc să fiu aidoma unui cub de gheață. Să te chinui atât de mult timp să ajungi la miez, ca mai apoi să-ți dai seama că a fost un efort inutil.

Am obosit. Mi-e teamă și-s confuză. Vreau liniște, ploaie, portocale și ciocolată caldă. O să-mi explodeze inima și o să se refacă, probabil, cu speranța de mai bine.

Reclame

Puterea ratiunii !

                ” Te priveam de parca nu te vazusem de ani intregi. Ochii tai, albastri, ma fascinau ca-ntaia oara.

                      Rememoram totul prin ochii tai. Ma vedeam fericita, zambind. Tachinandu-te. Imbratisandu-te. Facand planuri. Mi-e greu sa te privesc, asa. Inima mea o ia razna. Simt mii de impulsuri pe care cu greu le stapanesc. Buzele mi le-am invinetit. Te-as saruta asa cum poate n-am facut-o niciodata. Te-as imbratisa dorind sa-ti transmit tot ce simt. Toate durerile. Ma doare sufletul. Imi plange stiindu-te langa mine si neavand nicio putere asupra ta. 

                     Sunt bolnava de iubire. Nici daca as plange rauri intregi nu as putea sa scot din mine veninul ce-mi inunda sufletul. Ma simt neputincioasa. As vrea sa pot invinge starea asta. Poate ideal ar fi.. să mă dezbraci de mine și să mă umpli de tine până aproape de delir.

                     Nu-mi pot controla gandurile. Mi-e frig. Tremur. Mai stii cand ti-am zis ca o femeie cand te ia in brate, te ia si-n inima?  Mirosi atat de frumos. Ca de obicei. Iti aud inima. Bate ca o zvapaiata. De ce nu o poti asculta? As vrea sa opresc timpul. Sa te am in brate mereu. Sa treaca anii ascultandu-ti inima. Doar ea din tot ce-ti apartine ma intelege. Imi trimite mii de semnale… Nu am nicio putere. Ce spui? Astazi ….pot fi sunetul si unicul zgomot din inima ta?

                  Ai mainile reci. Ne privim ca si cum lumea in jurul nostru a disparut. Zambesc. Zambesti. Amandoi ne gandim la acelasi lucru. Buzele ni se unesc. Dar.. doare. Ne oprim uitandu-ne tristi in parti diferite. De ce trebuie sa fie asa? De ce un gest atat de dragut trebuie sa doara? De ce ne privim cu atat jind?  Ne unim iar. Sunt fericita. Am uitat de tot.. Pe moment, te pot avea. 

                 Mergem zgribuliti. Strada e pustie. Suntem doar noi. Ne purtam normal sau mai bine decat mi-as putea imagina. Zambim. Sufletele noastre danseaza….

                Nu vreau sa merg acasa. Vreau sa stam in racoarea noptii. Mi-e greu sa-mi iau ramas bun. Ma intrebi de ce” ramas bun”. De ce nu ” la revedere”. Revedere? Va fi posibila? Va fi atat de mult dor pe care va trebui sa mi-l infrang…  

               Te privesc cum pleci…. iar  lumea mea cade bucata cu bucata. Oricat as prelungi momentul, rezultatul e acelasi… 

             …. 

             Te vad, azi, ca in filmele siropoase in autobuz. Iti fac cu mana, timid.. Si te privesc cu dor. Autobuzul se departeaza iar… eu raman in urma… nefiind in stare sa te ajung…

           Tu știi cum sună plânsul atunci când nu-l ascultă decât lucrurile din casă, pereții?

           Timp…. am nevoie de timp. Am nevoie sa-mi fie bine. Sa ma vindec de iubire. Ratiunea ta m-a invins. Mintea ta complicata a distrus tot… ne-a distrus. „

Flavia…

                        ”  Azi ma numesc Flavia.. Nu pot spune c-am un chip anume. Sunt asa cum vrei tu…

                          Sunt ceea ce nu te astepti sa fiu .  

                          Sunt satena.. dar mi-as dori sa fiu bruneta . Am ochii mari , caprui spre negri . Asemeni boabei de cafea . Sunt mica, dar ascund un suflet imens… 

                          Sunt fascinata de ochii tai , mari si negri . Imi doresc  totusi sa trec de ei , sa vad dincolo de ei.. sa nu vad doar doi ochi frumosi , sa-ti vad sufletul , sa-l mangai si sa-l imbratisez.. sa ma vad prin tine… in tine . Oare cum ar fi ? Iti imaginezi ? Probabil sunt ultima persoana la care te-ai gandi dar .. momentan sunt singura ce-ti acapareaza gandurile . Ce te fascineaza si te intriga. Iubesc misterul. De ce ? Pentru ca-mi confera posibilitatea sa-ti vorbesc, sa-ti spun lucruri pe care nu le-as fi putut spune niciodata. Lasitate ? Nu , doar as strica farmecul…

                        Imi place sa te vad curios , sa te vad gandind . Sa fiu suma gandurilor tale . Sa incerci sa pui fiecare idee cap la cap si sa iti dai silinta sa afli cine sunt .. sa fiu in centrul atentiei tale. Pentru un moment  sa fiu … totul . Sa-mi acorzi atentie, sa te pierzi in conversatii lungi … cat de egoista pot fi .

                      Iubesc scriitorii si poetii . Iti iubesc latura asta. Imi place sa-ti citesc randurile.. sa-ti vad esenta gandurilor . Mi te imaginez langa mine .. scriind , stergand, razand , mirandu-ne de ceea ce a iesit . Apoi ne-am iubi , construind propria poveste .. pe care sa o transpunem intr-o carte. Cartea dragostei noastre… 

                    Sunt fata care te surprinde stiindu-ti melodia preferata. Avem aceleasi gusturi muzicale .. Iubim filosofia si franceza. Ne pierdem printre idei , conceptii .. Filosofam despre tot , despre mine . Cine as putea fi ? Cine s-ar potrivi atat de mult cu sufletul tau ? Cine ar fi ” fata care are aproape tot ce ti-ai dori ? ” 

                   Cine e fata care te apreciaza atat de mult ? Care-ti spune ca te diferentiezi fata de ceilalti ? Cine e atat de indragostita de acel zambet ? Ce ascunde oare zambetul tau , sfasietor de trist ? Ce drame ? Cate iubiri neimpartasite ? Ce taine ascund ochii ? Cat de profunzi pot fi … 

                 Si totusi ce scop am ? De ce sunt aici ? Pentru a te face sa te simti bine .. a-ti aduce zambete pe chipul tau atat de frumos. Sa te motivez sa scrii .. Sa te pierzi , pe moment  , sa uiti de probleme si sa-ti pierzi mintile in visare . 

               Inca pastrez misterul si te intrig.. pentru ca eu.. sunt eu. Nedemna de tine , de ce-ar putea fi dupa . Imi place statutul meu de anonima , care-ti aduce zambetele . Poate nici nu ma cheama Flavia.. Poate nici n-am nume. S-a pierdut cu trecerea timpului ..  Dar tie-ti place .  Mi-e teama de ceea ce sunt . De mine insumi. De propriile reactii cand vei afla . De ce se va intampla dupa.. Incertitudine .. 

             Nu mai conteaza cine am fost sau ce-am fost . Acum sunt doar… Flavia . Fata care te intriga si care incearca sa te descopere intr-o alta maniera .. Una , care difera de toate celelalte .  

            Temeri imi cuprind sufletul … ca vei pleca din lumea mea , infaptuita de curand .  O lume in care ne cunoastem reciproc..  o lume unde eu contez , chiar si pentru moment . 

            Dar… eu sunt doar o parte a fiintei careia apartin .. si nu pot supravietui singura . Nu fara un sprijin .  Si va trebui sa dispar , pentru o perioada nedeterminata caci in alte circumstante nu pot exista. Am fost creata speciala pentru tine si voi muri odata cu disparitia ta..  M-ai facut sa rad , sa ma emotionez .. caci pentru ceva timp am fost la tine-n gand .  De ce m-ar fi creat oare , te-ntreb , pentru o perioada atat de scurta ? As putea sa ma desprind ? Sa fiu pe cont propriu ? N-ar mai avea acelasi farmec , as fi o alta ..  afectata de tot ce e in jur . Eu nu pot trai de una singura . Nu fara un suflet pe care l-am ravnit atat de mult .. Din ce sunt facuta ? Din lut ? Nu .. din sperante , vise , idealuri .. desarte, in cele din urma. Am fost creata initial pentru amuzament… dar nu s-au luat masuri de precautie impotriva raspandirii mele in inima creatoarei mele . Dar ma voi ascunde , nu va suferi ..  voi reveni , cand  ? Nu stiu .. 

         Si ma retrag … lasandu-ti  amintire un nume .. Flavia si cateva ganduri intr-un colt de minte ..  ” 

” O zi macar de-ai sta cu mine-n gand
Si unde vei pleca din lumea mea
Amara lume a mea
Si ma faci sa plang sa rad
Ca si cand la tine-n gand
As fi eu… ” 

Piesa zilei ( 5 )

        Ascultă-te 

                 P.V

Intro: Uimește-te, ascultă-te, privește-te
Leagă-te ,în lanțuri umede,
Sunete s-aud ,strigăte-n sărut
Ascultă-te…………

I:În mâna ta ,
chitara rupe note ,
Privirea ta,
coboară-n zeci de zgomote.
Sunete s-aud ,
suflete plângând.
Ascultă-te !!

R:Uimește-te, ascultă-te, privește-te
Leagă-te ,în lanțuri umede,
Sunete s-aud ,strigăte-n sărut
Ascultă-tee.!!

ÎI: În beznă ta,
Căldura-ți ține haină
Carieră-n flori
Inconjurata de fiori
Amintiri se zbat,
În mintea ta cea oarbă ,
Ascultă-te!

R:Uimește-te, ascultă-te, privește-te
Leagă-te ,în lanțuri umede,
Sunete s-aud ,strigăte-n sărut
Ascultă-tee!!!!

Un altfel de dor..

                 Dor.. tuturor ne este dor la un moment de cineva.

                 Dar.. acum e un dor altfel. Ciudat.

                 Vi s-a intamplat sa va fie dor de o persoana pe care nu ati vazut-o niciodata? 

                 Cand ne imprietenim cu cineva din alt sat,comuna,oras,judet,tara,galaxie.. ne obisnuim cu prezenta acelei persoane in mediul online . Sa vorbim cu ea , sa impartasim idei..

                 Dar asta e un altfel de dor..  e doar obisnuinta . Sa ai cu cine comunica. Dar un altfel de dor ? Sa te indragostesti de cineva pe care nu l-ai vazut fata-n fata ? Sa-ti fie dor ? Se poate ? 

                 Sa-ti doresti sa vezi acea persoana zilnic, sa-ti petreci cat mai mult timp posibil cu ea? Asta e dor?Sau dorinta? Dar din dorinta nu face parte si dorul ?! Si totul vine din subconstient .. pentru ca mintea ta lucreaza. Fara sa vrei te-ai indragostit deja si nu te mai poti purta normal .Sa vezi acea persoana doar ca pe un amic/a ..

                 Si intrebarea e ce faci acum ? Te-avanti in ceva in care multi n-ar avea incredere? Iti asculti instinctele ? Iti promiti tie insati ca totul o sa fie bine ? Ca o sa dai ce e mai bun ? O sa-ti pui sufletul pe tava pentru cateva clipe de fericire? 

              Ai incredere in tine .. va fi bine . Intr-o zi . Desi doare lasa-ti sufletul cuprins de dor .. ai nevoie de el. Sufletul tau are nevoie de sentimente , tu ai nevoie de EL.  De ceva nou . De sinceritate . Inocenta.. sufletul tau are nevoie de tine. Cea veche . Sentimentala si plina de fericire in stare sa o transmita cu un singur zambet..

     – I love this song because of you.. . Thanks – 

Asteptare..

   ”  Pereti albi goi .. imi inunda privirea si o obosesc. Pleoapele sunt asemeni plumbului..

       Corpul ma doare.. abia imi pot misca bratele .  

      Bluza alba observ  ca mi-e mult prea mica si-mi strange incheieturile .. 

       Incerc sa ii desfac nasturii mult prea lipiti de piele . Chiar si aceasta operatie ma oboseste.. iar ceea ce descopar ma uimeste. Zgarieturi si rani cicatrizate. Ce mi-am facut ? Si unde ma aflu ? 

       Persoane in paturi alaturate vorbesc dar nu-mi pot da seama ce..  mult prea mult zgomot . Se agita in paturi . Au priviri inspaimantatoare.. De ce nu-i supravegheaza nimeni ? 

        Nu mai vreau sa mai stau aici .. 

        O femeie e langa geam si il loveste cu pumnii . E intr-o stare degradata . Parul valvoi si ochii rosii te fac sa te simti ca intr-un film de groaza. Urla si se zgarie in incercarea ei de a se elibera.. Geamul nu se deschide. Gratii peste tot . 

        Simt cum peretii se apropie si cum vor sa-mi inghita sufletul . Desculta pe gresia rece , patata de cuvinte nespuse incep sa fug .. dar unde ? 

       Incercari zadarnice. Obosesc dupa primele secunde. Simt cum trupul mi-e ravasit de dureri ..  sange . Picaturi mici , fierbinti cad pe gresia infecta . Observ cu stupoare ca de la mine e . Asa zisul fluturas de la mana a cedat. Siroaie curg.. iar eu nu stiu ce sa fac. Incerc sa gasesc ajutor . O persoana. Nici tipenie de om . 

      Intunericul incearca sa puna stapanire pe holul nesfarsit .. cateva neoane incearca sa faca lumina . Sa ma indrepte.. spre niciunde. 

       Nu inteleg de unde atatea zgarieturi . Rani. Ce-i cu mine ? Nici macar o oglinda . 

     Simt ceva .. un sentiment . E dor  , am nevoie de o persoana. De fapt, asta caut. O anumita persoana. Nu ma uit dupa o iesire . Dupa cineva.. dupa cine ? De ce-mi plang ochii ? De ce nu ma pot opri din plans ? Unde ma aflu ?

     Un gol ma cuprinde. Ma simt incompleta.. pierduta .  Ma prabusesc intr-un plans zgomotos. Sangele nu mai conteneste. Ce naiba se intampla ? Vreau sa scap de aici . Inca nu-mi pot da seama dupa cine ravnesc. Am uitat tot . Nu stiu nici cine mai sunt . De ce sunt toti imbracati in alb.. de ce-am rani ?

      Ma intind pe gresia rece .. lacrimile nu inceteaza. Voi astepta aici . Incerc sa-mi aduc aminte .. 

      Pasi . Imi invadeaza mintea. Se apropie. Si mai aproape . Oameni ce nu-mi transmit nimic , reci .. ma ridica de jos cu o forta inexplicabila . Trag de mine si ma imbraca cu o camasa. Ce ? Nu . Opriti-va. Nu sunt nebuna !!

       Degeaba plang si incerc sa le explic ca e o greseala..  Mi-e teama . Ce o sa-mi faca ? Urasc injectiile . Ma simt atat de slabita.. Brate puternice ma imobilizeaza . Ii implor sa ma lase sa plec .. mi-e teama . Unde e toata lumea ? Unde e EL ?

       Cred ca acum sunt sedata .. dar mintea mi-e mai lucida ca la inceput . Oamenii din jurul meu incearca sa-i linisteasca pe ceilalti .. Ceata totala. 

       Imi amintesc totul .. imi amintesc cat te mult te iubeam .. stai , de ce folosesc trecutul ? A trecut mult prea mult timp. Iar tu nu ai mai venit .. eu te-am asteptat. 

       Asteptarea e radacina tuturor durerilor de inima . Dar eu nu ma simt bine deloc . Ma simt pierduta.. singura. Incompleta. Am nevoie de tine . Aici . Acum . 

       Zeci de ani au trecut iar eu .. am ramas doar cu nebunia. 

      Am innebunit dragule .. probabil maine te vei trezi fericit iar eu … te voi astepta. Sa vii . Sa-mi aduci fericirea.  Sa ma iei de aici. Vei veni , nu-i asa ? Vom fi fericiti .. stiu asta. Imi place sa visez.. nimeni nu-mi poate pune granite la vise.

       Maine vei fi aici .. chiar daca au trecut zeci de ani iar peste chipul meu boala si-a pus amprentele .. 

       Te astept.. sa ma readuci la viata . ” 

” You look so tired and unhappy

No alarms and no surprises (let me out of here) ” 

Jm3k3r@$h1

 Printre multe alte lucruri pe care le urasc , se adauga si acesti smecherasi . 

De fapt ei sunt rezultatul altora , in special a fetelor .

Nu le mai poti spune nimic unora .. ca le auzi  ” Ai grija cum vorbesti ca poate ti-o iei „

Si te gandesti.. ce fata curajoasa. Vrea putina paruiala..

Si cand de fapt , vine cu super prietenul ei , Hercule a secolului 21.. care tre’ sa faca el legea !

Le vezi cu aere.. Punandu-se in gura cu toti , doar pentru ca vai de mine ” au spate ” . Nu , dupa mine esti doar o lasa !

Daca tot te crezi mare si tare , apara-te singura nu cu X si cu Y . Si .. uneori lumea face glume si te trezesti cu vreo 2-3 gorile in fata liceului .. 

Nu… cred c-as face asa ceva.Sa-mi chem iubitul sa ma apere.. Depinde de circumstante.. UNEORI , repet UNEORI poti face omul din cuvinte. Nu neaparat sa-l jignesti.. 

Nu trebuie mereu sa se ajunga la bataie. Dar.. cu unii nu prea poti si instinctele animalice ies din ei .. si esti mort.

Daca stii ca X sau Y .. e asa , mai bine lasi de la tine si il eviti . >.<

Oricum , nu trebuie sa te cobori la mintea unor gorile nu ?

Hehehehe .