Tag Archive: schimbare


Un taximetrist despre femei

  Nu prea iau eu texte de pe net dar asta mi-a placut.

                 Merita citit .

” Bucureşti, trafic greu, un şofer de taxi limbut, trecut de 60 de ani, discuţii despre politică, societate, familie, bani şi, inevitabil, despre femei.

Dom’le, prin optzeci şi ceva, am luat-o pe una de la Hotel Ambasador pe la 5 dimineaţa, m-aţi înţeles? Şi am dus-o la  Bucur Obor. Dom’le, era clar ce făcea femeia, m-aţi înleţes? Îmbrăcată mai deocheat, fusta mai scurtă, ce să mai… Eu m-am uitat, mi-a plăcut, da’ n-am zis nimic. Femeia era de nota 10! Ştiţi de ce era mai bună aia decât panaramele pe care le iau azi de pe la hoteluri?

Eude ce?

Dom’le, femeia mi-a zis s-o duc repede că vrea să ajungă acasă înainte să se scoale fiică-sa ca să-i facă de mâncare. Păi, una din ziua de azi o pune pe mă-sa să facă de mâncare pentru copil, m-aţi înţeles?

Eudeci s-a schimbat femeia în anii ăştia?

Dom’le, mie mi-e clar că s-a schimbat. Femeia de atunci avea frica lui Dumnezeu. Femeia de astăzi are frica banului. Mă înţelegeţi? Adică… eu vă spun că vă văd tânăr. Femeia de azi e altfel. Recuperează timpul pierdul în communism, în atâţia ani de stat plecată în faţa bărbatului.

Eupăi, înainte era bine? Adică, era corect ca femeia să fie subjugată de bărbat?

Dom’le, nu zic că era corect, dar era bine. Mă înţelegeţi? Aveau toate o armonie, un balans, mă refer la lucrurile din viaţă. Fiecare avea locul lui. Mata ai nevastă?

Eunu.

Eh, vă spun eu cum e cu nevestele de astăzi. Nu mai ştie să facă ciorbă, nu mai ştie să facă un şniţel, nu mai ştie să pună o murătură. Dom’le, da’ nu asta e problema!  Că există restaurante, că până la urmă şi mata ai două mâini şi poţi să faci. Da’ e vorba că aveau o educaţie a familiei, aveau ele pentru sine un rost, preţuiau şi ele ceva. Eu când mă duc noaptea pe la cluburi şi iau gagicuţe cu maşina mă sperii. Păi, ce educaţie au ele? Ce vor ele de viaţa asta?! Dom’le, dacă bărbatul e vagabond, se duce dracului o căznicie. Dar dacă femeia e vagaboantă, se duce dracului o viaţă. Că e deşteaptă şi ştii cum le face? Ţac pac, nici nu vezi! M-ai înţeles?

Eupăi, şi astăzi, chiar toate femeile sunt aşa cum ziceţi dumneavoastră?

Dom’le, nu! Nu toate sunt aşa. Dar alea după care întorci capu’ pe stradă să ştii şi mata că majoritatea sunt. Eu sunt de modă veche. Nu am treabă cu gândirile astea liberale. Eu cred că dacă mergi pe stradă şi eşti îmbrăcată cu două cârpiţe de nu-ţi ajunge nici să te ştergi pe mâini după ce te-ai spălat, nu e treabă bună! Unde mai este misterul unei femei? Unde mai este chinul ăla când te zbăteai să vezi o ţâţă? Eu mergeam la disco şi mă închinam trei zile dacă vedeam un piept mai decoltat. Azi te uiţi la femei ca la vitrine. Nici nu le mai deranjează.

Eupăi, şi atunci unde sunt femeile bune? Unde să le căutăm?

Dom’le, nu ştiu asta. Nici să te duci la bibliotecă nu e bine, dar nici să le culegi din prin baruri. Nu ştiu eu să dau sfaturi. Dar dacă o găseşti pe una care să fie cum trebuie, trebui s-o ţii bine! Nici cu disperare, că lumea-i plină de femei.

Eupăi, o fi plină de femei, dar nu toate sunt bune, nu?

Da… aici aveţi dreptate… aşa e. Dom’le, nu ştiu! Cu femeile trebuie avut grijă! Dacă o găseşti, ţine-o bine! Domnule, ştiţi care este problema? Viaţa asta este scurtă şi păcătoasă. Un bărbat fără o femeie, în jungle asta, este mort. Mă înţelegeţi? Dacă nu ai pentru cine să ajungi acasă… fâs! Degeabă te mai duci. Fără femeie nu exista acasă. Femeia e aia care face casă să devină acasă. De-aia ziceam de gătit, de curat… o casă de bărbat e ca un bordel, ca o piaţă. Femeia face casa cămin. Asta e problema…

Eudeci femeile de astăzi nu mai pot să transforme o casă într-un cămin?

Or putea, ştiu şi eu? Dar alea pe care le vad eu seară de seară, în oraş, sigur nu pot! Păi, ce îţi trebuie ţie casă dacă umbli nopţile prin oraş?

Eupăi, sunt tinere, îşi trăiesc viaţa…

Dom’le asta cu trăitu’ vieţii e aşa, cu dus şi întors! Depinde cum o trăieşti, mă înţelegeţi? Una e să trăieşti golăneşte, alta e să te bucuri. Păi, dumneata ştii ce urâtă e femeia beată, care nu stă bine pe picioare?  Bărbaţii beţi sunt scârboşi, dar femeile bete sunt triste.

Euoricum tinerii de azi beau mult…

Daaa, asta e clar. Păi ce, e vreunu noaptea treaz? Dacă nu beau, n-au curaj, iar dacă n-au curaj, stau acasă şi se uită la filme deocheate!

Euauziţi, dar bărbaţii mai sunt astăzi la fel ca înainte?

Dom’le bărbaţii au fost golani din totdeauna. Şi atuncia şi acuma. Acuma e mai rău că au la tot pasu’ cu cine. Înainte era mai greu. Eu o aveam pe una în Titan, mă duceam numai la ea, mă înţelegeţi? Nu umblam de la una la alta şi dup’aia să mă duc la nevastă-mea jegos. E o chestie de principii aici. Are şi golănia asta nevoie de respect. Da’ acuma, băieţii ăştia nici când se îmbată niţel n-au cine-ştie-ce sânge pe sistem. Asta e treaba. Înainte noi aveam c***acuma ăştia micii nu ştiu ei cum e treaba. Şi ştiţi de ce? Că, atunci ,ca să ajungi la o femeie în pat trebuia să te lupţi. Trebuia să ai sânge în pantaloni! Păi, azi? Azi îi iei două sucuri cu alcool, o plimbi cu maşina două ture de Dorobanţi şi gata! Nu mai zic… dacă o duci la mall şi îi iei nişte chiloţei sau o duci la mare, gata, faci ce vrei tu cu ea.

Euauziţi da’ vi se pare corect ca bărbaţii să înşele?

Dom’le, nimic pe lumea asta nu e corect… înşală, înşală, dar acasă să fie tată şi soţ model. Mă înţelegeţi? Dom’le, astăzi a dispărut eticheta! Şi la femei şi la bărbaţi. A dispărut dichisul.

Euadică?

Adică… Ia uite-l pe-ăsta cum se bagă! Şi şoferul încetineşte, deschide geamul şi înjură ca la uşa cortului. Ridică înapoi geamul şi îşi reia vorba neterminată. Dom’le, adică eticheta asta impune respect. Azi, familia este o obligaţie, de-aia nu se mai pune atâta respect şi iubire. Ce zic femeile? Sunt obligată să mă mărit, nu să fac ciorbă! Înainte ziceau vreau să mă mărit şi vreau să-mi fac bărbatu’ fericit. Nu ştiu dom’le, e complicat, s-a schimbat multe în timpu’ ăsta. Ori eu am rămas în urmă, ori am luat-o prea tare înainte. Tineretu’ ăsta, femei şi bărbaţi, e aşa… în două ape. Aici… acolo… Facem la stânga după tramvai sau înainte?

Euînainte…

Discuţia a fost savuroasă. Nu ştiu ce concluzii să trag dar dreptatea este undeva la mijloc. Timpul schimbă multe. Percepţii, atitudini, propulsii personale. Femeia de atunci a murit, cea de acum renaşte. Important este să nu pleci la drum cu prea multe prejudecăţi. Mi-e greu să spun asta, dar probabil că aşa stau lucrurile. Cu cîte mai puţine, cu atât mai bine. Filosofia este filosofie, dar tot pragmatismul conchide oricare eseu asupra nemuririi sufletului: facem la stânga după tramvai sau înainte? ” 

sursa : http://www.catchy.ro/un-taximetrist-despre-femei/9318

Reclame

Trecut.Prezent.Viitor=Dor

   ”         Trecut.Prezent.Viitor.

              Dar ce faci cand te intalnesti cu EL ? Cu acel TRECUT ? Si ti se pare mai frumos.. Ochii tai il vad … ca la inceput.. desi e TRECUT.  Ar fi trebuit sa se schimbe .. in viziunea ta.

             Dar … zambetul lui.. Nici nu stii daca ti-a zambit tie ori poate a vrut sa faca acel salut mai frumos. Probabil era fericit. Si acele doua-trei vorbe schimbate din mers .. Ai absorbit fiecare litera si ai absorbit-o adanc in suflet.

            Starea ta s-a schimbat radical. Te-ai fi intors si l-ai fi imbratisat atat de puternic incat sa-i arati cat de mult ti-a lipsit…

         I-ai fi privit acei ochi mari de care erai atat de indragostita.. sau mai esti ? Acel parfum ..ce te ducea spre visare..

           Ce i-ai putea spune unui TRECUT ? Ca PREZENTUL e sumbru iar VIITORUL inexistent? Incert ? Cum e sa treci pe langa TRECUT cu PREZENTUL, probabil VIITORUL si totusi sa-ti rascoleasca orice particica din suflet?

         Si poate PREZENTUL avea dreptate.. uneori esti mult prea emotiva , moale.. poate te autocritici prea mult. Si de unde poti sa stii ca nu a avut acelasi impact ? Atata nesiguranta..

         De ce ai aduce totusi TRECUTUL in PREZENT ? De asta e frumos TRECUTUL.. pentru ca a TRECUT. Si totusi de ce se-ntoarce ? De ce nu ne putem lupta cu noi insine?

        Tot ce faci de 48 de ore e sa-ti.. amintesti. Voluntar, involuntar.. ce mai conteaza? Pur si simplu momente dragi revin.. aproape orice detaliu . . De ce ?

       Te-ai luptat atat iar acum .. sufletul ti-e in genunchi . Ti-e dor.. dar tii totul in tine. In fond ce-ai rezolva ? Orgoliu ? Nu.. cunoasterea indeajuns de bine a TRECUTULUI.    

      Tot ceea ce poti face e… sa astepti . Timpul le va rezolva pe toate.. corect, nu? 

       Ai obosit . Ai nevoie de o schimbare . Poate o noua inima.. care sa nu mai apartina atat de mult TRECUTULUI. 

       PS: Trandafirii inca au mirosul vremurilor frumoase..  ” 

 

Din lume adunate ..

          Timpul .. trece si nu se mai intoarce , asta-i clar.

           Dar in timpul in care am absentat de pe blog [ a nu se intelege ca motivul e inceperea anului scolar. E abia prima saptamana .. nu-i stres . ] am constientizat anumite lucruri,fapte. 

          Apreciez mult copiii de 14-15 ani care au un hobby . Care fac un sport , canta la chitara, deseneaza. ORICE ! Ei chiar fac ceva cu viata lor . Daca il mai imbina si cu scoala , perfect.

         Asa as vrea sa arate viitoare generatie. Nu pustani care nici in piata nu se pot duce fara sa dea ” check in ” . ” Uhh , printre ridichi .. ” . Penibil !

         Daca ma uit in urma ..  nu eram ca ei . Nici ca cea de a doua categorie. La 14 ani , eram ocupata cu admiterea la liceu . Stresata.. cu examenele vietii ! Si nu stiu , poate mi-ar fi placut sa cant la chitara. Sau sa fac dans profesionist. Dar nu , nu regret.  Important e ca am trecut peste examenele alea , sunt la liceul dorit ..

       Dar as vrea sa nu mai vad pustani preocupati cu tigari , anturaje , bautura si alte prostii . Okay , fumeaza  , bea .. dar nu incerca sa iesi in evidenta cu asta. Nu-ti zice nimeni sa fii pocait . Dar sa iesi ca uleiul deasupra ? Aiurea.

       As vrea ca noua generatie sa fie mai preocupata de viitorul lor . Sa nu se mai bazeze atat de mult pe banii parintilor. Sa stie cum e sa faci economii , sa faci fata unei situatii limita.. Okay , unii declara ca au un copil si sa-i ofere tot ce e mai bun.

       Admit.. dar de aici si pana a-l rasfata e cale lunga.

       Oricum ce valoare mai au banii ?

       As vrea ca la 14 ani sa nu fii criticat pentru ca nu ai nu stiu ce smartphone sau haine de firma .  La 14 ani .. inca esti copil. Nu te gandesti cum sa ti-o tragi cu primul sosit in cale. Cum sa-ti faci poze cat mai dezbracata pentru a atrage niste likeuri amarate. Care ce ? Vor atrage de asemenea niste pareri negative.

        Poate-s eu conservatoare.. dar nu inteleg . Nu stiu  . Eu la 14 ani eram altfel. Nu urlam toata ziua ” Te iubesc-uri ” si nici nu stateam 56/ 24 la calculator . Uneori mi-e dor de vremurile alea. Cand stateai toata ziua afara si vorbeai cu cineva .. nu pe facebook.

        Probabil cer imposibilul. Si noi suntem diferiti de parinti , corect ? Dar parca valorile s-au degradat prea mult..

        Mergand mai departe.. in alt domeniu . As vrea sa nu mai vad tot felul de poze penibile pe facebook cu copii cu cancer sau nu mai stiu ce mutatii . Credeti ca daca dati un like rezolvati ? ” Am dat like , am salvat 10.000 de copii din Africa ! ” Nuuuu . E un site de socializare, unde ar trebui sa te simti bine , relaxat nu sa te oripilezi de la fel de fel de poze. Chiar daca ai impresia ca salvezi un copil , mai sunt 100.000 pe langa el . Si sigur nu-l vei salva asa.

       Cand am intrat in blogosfera eram asa fericita. Nu ca acum nu as fi .. dar lucrurile s-au schimbat.  Nu-mi place cand cineva plagiaza. Admit si eu am mai luat texte de pe net. Daca nu vrei sa scrii site-ul .. spune ” E DE PE NET ! ” . Urasc cand cineva isi atribuie ceva ce nu detine . Un text,  poza , idee. Orice.  Si mi-e sila cand vad texte de pe net pe blog si nici macar nu scriu sursa .. sau sa zica ” nu e creatia mea ! ”  iar cand le spui asta, nu ca si o critica.. iti sterg comentariul . Dupa logica mea .. e ca ascund ceva , nu ?!

       Blogul meu nu are o anumita ” specializare ” sa spun asa. Sunt bloguri doar despre dragoste, citate, muzica, filme , iubire , compuneri , amuzament etc. Al meu .. e cu de toate . Pareri , muzica, compuneri . Dar asa a fost de la inceput. Nu am declarat ca vai , eu o sa fiu ” poiata ” numarul unu a blogosferei si o sa postez poezii pana imi dau suflul…

       Dar vad ca unele bloguri au luat-o razna . Inainte le citeam cu drag. Cu patos , as putea spune !! Asteptam cu nerabdare sa mai posteze, sa ma minuneze , sa ma fascineze. Acum .. s-au transformat total . Concursuri penibile in care castigi o mare laie .. fara rost , as putea spune . Nu vreau sa se inteleaga ca daca participi la un concurs trebuie neaparat sa castigi ceva, e important si ca participi .. dar imbratisari virtuale ?! Cui ii pasa de asta ?! Nu m-as opri 5 minute sa particip la un concurs de genul . Nu am ce face cu imbratisarea aia . Pastreaz-o !!! 

       Imi vreau blogurile preferate inapoi ! Sa scrie despre sentimente, iubire .. sa fie umani proprietarii lor ! Sa ma relaxez citindu-le . Sa ma faca sa zambesc involuntar. Blogul e ca si un artist. Uneori are perioade excelente si alteori proaste, in care poate nu se ridica la asteptarile celor din jur . . dar ce te faci cand aceasta perioada nefavorabila nu mai trece ? Abandonezi artistul intrucat nu-l mai recunosti !

        Blogul meu nu e perfect si nici nu am pretentia ! Si nu am criticat , doar mi-am dat cu parerea despre blogurile pe care le iubesc , fara a le da nume , pentru ca sper sa-si dea seama singure . 

        Si ca de final .. daca vrei sa schimbi ceva din jurul tau , intai fii un exemplu ! Ajuta la schimbare . Arata-le partea buna a lucrurilor . 

      Poate problemele amintite mai sus isi vor gasi o rezolvare..