Tag Archive: tu


Înec

Stau și mă scufund printre cuvinte. Dau năvală peste mine, dorind să iasă la suprafață. Mă lovesc, mă ceartă și-mi reproșează că au stat ascunse atât de mult timp.

Mă privesc cu ciudă. Le-am chinuit. Le-am ținut aproape de sufletul meu până am ajuns să le închid de tot. Au fost chinuite, strânse cu lanțuri prea grele. Cu ce au greșit? mă întreabă..

De ce am făcut așa? De ce am preferat să le mint? De ce le-am ținut într-o iluzie fără sfârșit?

Se întâmplă iar. Din nou. Mi-e capul vraiște. Gândurile mi se împleticesc în cap, încercând să se liniștească, să găsească un drum, o evadare, un mod de a ieși la suprafață. Mă vor distruge. De ce nu pot să opresc ceea ce e firesc? De ce e firesc?

Mă voi distruge..

Îmi voi face rău gândindu-mă la ochii tăi care nici măcar nu-s albaștri, la zâmbetul tău zeflemitor ori la cum tragi ușor, din țigara aia.. mă fascinezi și simt cum îmi pierd mințile.

N-am control asupra-mi. Cuvintele nu mai așteaptă. Se vor spuse… Eu..

Tu..

Noi?

Subconștientul?

Nu pot respira, nu pot gândi lucid. Înima-mi bate  puternic și simt cum sare din piept. Ce e asta? De ce tremur? De ce ma simt așa? Ce mi se întâmplă? De ce am uitat cum e? De ce tu?

E frig. Simt cum îngheț.

Oare îmi vor îngheța și cuvintele? Îmi vor fi buzele pecetluite? Sau voi avea, în sfârșit, curaj?

Nu-mi simt degetele.. nu mă pot mișca de aici.. Ai văzut ce frumoasă e Luna? Cât de visătoare e? Copilăroasă? Singuratică? Să fii tu Soarele? Să fii tu căldura și siguranța de care are nevoie Luna? Sau îi ești cea mai mare piedică și îi furi momentele de glorie?

Am nevoie de un doctor, ajutor…

Știu, sunt conștientă că sufăr..

De tine, nu după tine. Mi-ai intrat în sânge, în gânduri..  te simt mai aproape ca niciodată și, totuși, atât de departe Mă copleșești cu.. absența ta? Nu știu ce o să mă fac. Mă simt pierdută și, în același timp, cuvintele îmi arată calea. Îmi spun să am încredere și să le eliberez. Va fi bine?

Număr stelele și simt cum pleoapele mi se apropie.. Știu că-mi vei apărea din nou, în vis. Știu că ne vom revedea..

 

 

 

 

Nu e nimeni vinovat… ?

                    Am in fata mea o foaie alba. Multi mi-au zis sa scriu despre tine si am ezitat. Nu ca nu as vrea sa o fac doar ca… nu pot. Ma blochez. Nu mi s-a intamplat asta niciodata.  

                   Crede-ma ca as scrie atatea despre tine , despre noi.. dar nu stiu de unde as putea incepe. Cu inceputul nu? 

                   Cine esti si ce ai facut ? Ce metode ai folosit sa ma tii atat de aproape ? Sa ma atasez atat de repede? Eu sunt genul care pune suflet imediat dar acum a fost atat de rapid.. Ma simt de parca ar fi trecut ani, ca te cunosc de o viata si ca nu mi-as mai putea dori pe altcineva .  

                   Iti ador vocea, felul cum ma strigi , ochii tai mari si albastri.. acele valuri albastre .. cum te porti , totul. Dar.. mi-e teama.

                  Mi-e teama pentru ca sunt o egoista. Iti absorb fiecare cuvant in adancul sufletului pentru eternitate. Mi-e teama ca am deveni unul, ceea ce nu e de rau dar …  n-as vrea sa te pierd , pentru nimic . 

                As repeta ziua de ieri la nesfarsit . Cu bune si cu rele. Sa te imbratisez tacut, sa nu mai aud / vad nimic in jurul meu.. sa fim doar noi doi. Suntem la fel. Imi dau seama acum cat de dificila sunt .. si ce greu e ca cineva sa te accepte asa cum esti . 

               Stii.. persoanele dragi ar trebui sa-ti fie mereu alaturi. Crezi in chestia asta iar cand o fac.. ramai uimit. Nu-ti vine sa crezi cat de mult incearca sa ajute si sa te calmeze si sa-ti spuna ca totul va fi bine. Sa te imbratiseze  si cu adevarat sa te simti in siguranta.. Sa-ti vina sa plangi de fericire. 

               Mi-e dor si doare. Dar e un rau absolut necesar. Imi macina sufletul dar nu-mi pasa. Autodistrugere? Nu mai conteaza. Mi-a fost teama sa ma las purtata de val dar cred ca inevitabilul s-a produs. Sunt mai indragostita decat as fi crezut. 

               Poate nu pot sa scriu despre tine,noi pentru ca vreau sa pastrez totul pentru mine , mi-e teama ca s-ar risipi totul..  ca acea chimie ciudata dintre noi n-ar mai avea acel mister.. 

               As vrea sa fiu acum acolo.. sa-ti promit ca va fi bine .. dar macar pot incerca.

              M-am pierdut.. nu stiu ce sa mai zic. Ma opresc aici. Oboseala fizica nu-mi da pace iar gandurile-mi-s confuze.

      Pup pe nas. 

Privire..

” .. eu , ai vazut nici nu ma pot uita la tine .. simt ca ochii tai se uita fix in sufletul meu , ai o privirea mult prea patrunzatoare.. si nu stiu , ma simt ciudat dar in acelasi timp bine.. gen, in seara asta ma uitam la tine si ziceam”  e real ? „ohh.. doamne.. „

„…ma uit in ochi fiind ca vreau sa te vad fara nici o aparare .. doar tu ” 

You only know what I want you to
I know everything you don’t want me to
Oh your mouth is poison, your mouth is wine
Oh you think your dreams are the same as mine
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
I always will

I wish you’d hold me when I turn my back
The less I give the more I get back
Oh your hands can heal, your hands can bruise
I don’t have a choice but I still choose you
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
Oh I don’t love you but I always will
I always will
I always will
I always will
I always will
I always will