Nu se mai intoarce…

                Timpul nu are puterea sa se intoarca inapoi  . Nimeni nu a reusit sa-l determine sa o faca. Multi s-au rugat , l-au implorat , au varsat rauri de lacrimi… dar degeaba.

                   Toata lumea face greseli. Important e sa le constientizezi … la timp .  Omul e o fire slaba desi universul il vede deasupra tuturor fiintelor . E slab , naiv , prostut . Nu toata lumea isi da seama de greseli la momentul potrivit ajungand sa raneasca si sa schimbe oamenii , relatiile dintre oameni .

                  Chiar daca ajungi pana la urma sa constientizezi c-ai gresit si incerci sa repari ce ai stricat vezi ca de fapt… e imposibil  .Te cuprinde in suflet o stare de tristete , dezamagire de tine insuti .. Cu cine sa  te lupti ? Cu cine sa te certi ? La cine sa apelezi ? Ce poti face ? 

                 Sa plangi ? Ce rost ar avea? Ar da asta timpul inapoi ? Cum am zis … nu . Pur si simplu … te resemnezi , sperand ca pe viitor sa nu mai repeti greseala… 

                 Ce usor si frumos suna , nu ? Dar nu e asa. Stai si te framanti .. pentru ca asa e firea umana. Comite greseli si apoi are de suferit . 

               ……. Imi pare rau . As vrea sa schimb multe . Nu pot . Doare . 

Where do we belong, where did we go wrong
If there’s nothing here, why are we still here?
It’s another time, it’s another day
Give us a little love, give us a little love
We never had enough, we never had enough …

Bucle..

            Vom fi doar noi , noi doi . Intinsi pe un pat mare . 

           Dar firea-mi posesiva te-ar cotropi .  Si as sta cu capul pe pieptul tau si-am privi la fereastra cuprinsa de stropi mari si mici, facand un sunet atat de iubit de noi la atingere.. 

           Firea-mi zburdalnica s-ar plictisi desi linistea ne-ar hrani sufletele.. 

           Privirea mi-ar fi fixata pe chipul tau . Ochii mari negri in care ascunzi atatea temeri , secrete.. Ochii , pe care-i ador cand ii pot citi , cand sunt vulnerabili ori imi redau incredere.

           Parul tau ondulat ti-ar cadea usor pe umerii de culoarea laptelui . M-ai vedea uitandu-ma fix la tine si ai zambi. Gropitele mi-ar provoca fluturasi iar toate emotiile ar fi transmise in obraji . Buzele tale.. elixir al fericirii mele . M-as apropia timorata , simtindu-ti inima batand cu putere langa a mea . 

          Ti-as saruta buzele si doze de fericire m-ar cuprinde. De ce rosesc? De ce ochii tai mari ma coplesesc ? Imi cuprinzi chipul intre palmele tale , moi .. cu degetele lungi de pianist si ma privesti fix. Acum .. privirile noastre spun mult mai multe decat ar putea sa o faca cuvintele.  As inghiti in sec de emotii si mi-ai saruta fruntea asezandu-mi capul pe pieptul tau. 

          Inima ta… atat de zburdalnica. Aud fiecare bataie atat de accelerata , atat de puternica.. poate mult prea puternica. Dar.. de fapt , bataile sunt duble. Inimile noastre fac una.. Emotii. Desi te stiu atat de bine , in fiecare zi ma reindragostesc, de tine , de noi .  Desi fiecare ora imi pare minut iar cele din urma secunde.. 

         As opri timpul .. 

        Imi mangai parul ondulat.. dar tot sunt invidioasa pe parul tau , asemeni unor Feti-Frumosi .. de ce tu ? De ce eu ? De ce noi ? De ce stau aici si zambesc ? Noi doi fericiti ? 

        Bratele tale puternice imi cuprind corpul frematand de emotie. Sunt fericita.. 

        Adorm in parfumul tau . Cu tine langa mine . Cu tine in gand . Aproape de tine . Trup si suflet langa tine.

       Adorm in parfum de iubire.. 

Fallen ..

What I would give,

To be lost in your embrace..